Victor Vescu, elev al Complexului Educațional Lauder-Reut, a obținut medalie de argint la a II-a ediție a Balcaniadei de Geografie, desfășurată în perioada 24-30 iunie 2016/Radalj, Serbia.
L-am așteptat pe Victor să revină acasă pentru a afla, din perspectiva campionului, ce înseamnă Balcaniada și cum poți ajunge la un asemenea nivel de performanță. Și i-am pus o mulțime de întrebări, la care Victor a răspuns detaliat, ca să ne satisfacă toate curiozitățile legate de acest subiect.
- Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru Geografie?
Cea dintâi carte pe care am citit-o singur de la cap la coadă a fost „Primul meu atlas Larousse”, care m-a învățat primele lucruri despre hărți, continente, țări, munți, oceane, vreme, vulcani, cutremure, populație și nenumărate alte concepte de bază în geografie. Îmi aduc aminte cum încercam să desenez drapelele statelor și să copiez hărțile pe care le găseam în enciclopedie. Pot spune că această carte citită și recitită de atâtea ori la o vârstă atât de mică (înainte de a începe școala) mi-a stârnit interesul nu doar pentru geografie, dar pentru știință și natură în general. Mai apoi, pasiunea pentru a cunoaște planeta Pământ a devenit evidentă pe când o exploram fascinat folosind „Google Earth” încă de la vârsta de 7-8 ani.
2. Ce este fascinant în studiul Geografiei? Ce te atrage pe tine la această disciplină?
Tot sau... aproape tot. Sunt foarte atras de partea practică a geografiei și de faptul că aceasta se regăsește atât de mult în lumea reală. Între geografia fizică și cea umană, o prefer pe cea fizică și îmi place accentul care se pune în geografie pe interdependența celor două ramuri. Este uimitor cât de diferit vezi, apreciezi și înțelegi lumea din jurul tău atunci când cunoști bine geografia și cum atât de multe fenomene aparent fără legătură cu geografia își găsesc explicațiile în aceasta.
3. Ce trebuie să faci pentru a ajunge la acest nivel de performanță?
Ceea ce m-a ajutat cel mai mult să ating acest nivel este faptul ca în ultimii 4 ani am participat constant la toate competițiile de Geografie. În clasa a VII-a am participat la concursul de geografie „Terra”, obținând locul întâi la faza națională, iar din clasa a VIII-a am mers în fiecare an la Olimpiada națională de Geografie.
Mai mult sau mai puțin, orice lucru pe care îl știi legat de planeta noastră te ajută să obții rezultate la Geografie, multe capitole apelând la cunoștințe de Fizică, Chimie și Biologie. Chiar și Geometria s-a dovedit folositoare atunci când, la proba de baraj pentru calificarea în lotul internațional, unul dintre subiecte a cerut calcularea unghiului la care se găsește soarele la amiază la diverse date calendaristice și grade latitudine cu ajutorul unei analemme (diagramă care dă declinația Soarelui și ecuația timpului pentru orice zi a anului). Deși nu mai întâlnisem o astfel de problemă până atunci, am reușit să rezolv problema pe care nimeni altcineva nu a făcut-o, folosindu-mă de intuiție și simplificând-o la o problemă de geometrie cu unghiuri complementare. Desigur, un alt lucru care m-a ajutat mult a fost cunoașterea fluentă a limbii engleze, care se datorează în principal numărului mare de ore și nivelului avansat de predare de la școala noastră.
Pregătirea propriu-zisă este făcută în principal din cărți scrise în limba engleză despre care am aflat și pe care le-am împrumutat de la foști olimpici internaționali pe care i-am cunoscut la olimpiade.
4. Povestește-ne cum a fost experiența prin care ai trecut în Serbia.
Loturile pentru Balcaniada de Geografie (BiGeo) și pentru Olimpiada Internațională de Geografie (iGeo) se stabilesc în urma unei probe de baraj în limba engleză ce se desfășoară la sfârșitul Olimpiadei Naționale de Geografie. Barajul începe cu o probă orală eliminatorie urmată de o probă scrisă de un grad foarte mare de dificultate care este făcută și mai dificilă de timpul puțin pus la dispoziție pentru rezolvarea subiectelor. În urma probei scrise, primii patru clasați formează lotul care va merge la Olimpiada Internațională de Geografie, iar următorii patru pe cel pentru Balcaniadă.
Balcaniada de Geografie a fost la a doua sa ediție și s-a desfășurat în Mali Zvornik, un mic oraș aflat pe malul râului Drina, la granița dintre Serbia și Bosnia. Au participat echipe din patru țări: Serbia, Slovenia, Bosnia și România. Balcaniada a urmat modelul Olimpiadei Internaționale de Geografie, cuprinzând trei probe: una teoretică scrisă, una practică pe teren și una multimedia de tip grilă. Testul teoretic scris a verificat cunoștințe generale de geografie din șase domenii: astronomie și geografie istorică, climatologie, hidrologie, religie și civilizație, demografie și geografie politică. Proba practică a presupus cartografierea zonei centrale a orășelului Mali Zvornik și rezolvarea unor situații-problemă legate de dezvoltarea zonei. Testul multimedia necesită mai ales abilitățile de a recunoaște locuri și peisaje și de a interpreta grafice și hărți. Cu excepția probei teoretice, modul de desfășurare a probelor a diferit de ceea ce îmi era cunoscut de la olimpiadele naționale, dar mă bucur ca m-am familiarizat cu modelul iGeo.
Am plecat cu avionul spre Belgrad pe data de 24 iunie împreună cu Omar (care este de asemenea din București și de care mă leagă o prietenie puternică care s-a născut din participarea amândurora la Olimpiada de Geografie), Iulia, din Galați, și Ana, din Fălticeni. Din Belgrad, am luat autocarul către granița cu Bosnia de pe valea râului Drina, o zonă cu un peisaj de-a dreptul uimitor, mai mult decât potrivită pentru desfășurarea unui astfel de concurs. Am fost întâmpinați cu căldură de către organizatori și am intrat repede în discuții cu elevii din celelalte țări, care s-au dovedit prietenoși și alături de care am descoperit repede o mulțime de interese comune.
Noi, lotul României, ne-am împrietenit repede și am lucrat uniți și eficient în echipă la proba practică, cea care permitea colaborarea membrilor aceleiași echipe. Rezultatele le-am așteptat, desigur, cu sufletul la gură, iar primul motiv de bucurie odată ce le-am primit a constat în faptul că am fost singura echipă ai cărei membrii au luat toți medalii și prima echipă ca medie a punctajelor obținute, cu 71.87 de puncte, cu peste 5 puncte peste punctajul mediu obținut de echipa Serbiei, clasată pe locul al doilea. Excursiile organizate după terminarea probelor au fost minunate; am vizitat mânăstirea Sokograd, de unde am urcat până la o cruce aflată în vârful muntelui și parcul național Tara, unde ne-am plimbat cu o mocăniță fabricată în România, pe șina de cale ferată „Sargan Eight”, denumită astfel deoarece are forma cifrei opt. Apoi am vizitat satul Drvengrad, care a fost construit ca platou de filmare pentru „Life is a Miracle” regizat de Emir Kusturica.
Pe 1 iulie Balcaniada s-a terminat și am plecat spre Belgrad unde aveam să stăm o noapte înainte de a ne întoarce acasă. Am plecat sperând că vom revedea acest oraș anul viitor, cand va avea loc, tot în Serbia, Olimpiada Internaționala de Geografie.
Privind în urmă, de departe cele mai tensionate momente le-am trăit nu în cele 7 zile în care s-a desfășurat Balcaniada, ci cu două luni înaintea acesteia, în ziua când am susținut proba de baraj și la ceremonia de premiere a Olimpiadei Naționale de Geografie de la Sibiu, când, la finalul acesteia, a fost momentul în care s-au anunțat numele celor calificați în loturile pentru iGeo și BiGeo. Emoțiile mele au fost de nedescris în acele două zile, fiindcă mă gândisem la ele timp de un an, iar odată ce numele meu a fost strigat al 6-lea nu țin minte decât cum am alergat ca un nebun pe scenă, steagul care mi-a fost dat de unul dintre organizatori, sala ridicată în picioare în fața celor opt care urmau să reprezintă geografia românească și versurile melodiei „We are the champions” a trupei Queen.
5. Cum te simți cu un asemenea rezultat în portofoliu?
Este primul concurs internațional la care am participat și de la care m-am întors cu o medalie și mă bucur să îl adaug la portofoliu, mai ales din moment ce mă va ajuta în cazul în care voi decide să urmez cursurile unei facultăți în afara țării. Sunt mândru de acest rezultat, însa nu intenționez să mă opresc aici. Îmi propun ca anul viitor sa mă calific la Olimpiada Internațională de Geografie. Mă gândesc la Balcaniadă ca la o pregătire bună pentru provocările care mă vor aștepta în ultimii doi ani de liceu în ceea ce privește Geografia.
6. Care este cel mai drag moment legat de Balcaniadă? De ce?
Îmi aduc aminte cu cea mai mare plăcere de momentul în care, la întoarcerea din Belgrad, am ieșit împreună cu colegii de lot pe ușa aeroportului purtând medaliile câștigate și ținând toți patru tricolorul în mână, iar oamenii din zona de așteptare a aeroportului au început să ne aplaude și să ne felicite, fără vreo obligație și fără să știe de unde venim. Am fost cu adevărat mișcat de acest gest simplu, dar neașteptat al unor necunoscuți cărora le-aș fi mulțumit fiecăruia în parte, dacă nu ar fi fost atât de mulți.
7. Cui vrei să îi mulțumești pentru această performanță? Cui vrei să îi dedici premiul?
Sunt recunoscător doamnei profesoare Roxana Diaconu, care dă viață Geografiei și o face să devină amuzantă așa cum nimeni altcineva nu reușește, primei mele „antrenoare”, doamna profesoară Roxandra Cristescu, școlii și familiei, care m-au susținut, doamnei diriginte, care nu s-a îndoit niciodată de mine, profesorilor, care s-au arătat înțelegători, colegilor și prietenilor, care nu s-au supărat atunci când am ales Geografia înaintea timpului pe care trebuia să-l petrec cu ei.
8. Care sunt planurile tale de viitor?
Nu sunt încă hotărât în ceea ce privește drumul pe care voi merge după terminarea liceului, deși știu că foarte mult timp nu mai am pentru a lua o decizie. Ce-i sigur este că mă voi orienta către partea de științe și cu siguranță m-aș bucura dacă aș putea integra Geografia în ceea ce voi studia la facultate sau în ceea cu ce mă voi ocupa ulterior.
9. Ce sfaturi le dai colegilor care doresc să îți urmeze exemplul?
Să își găsească motivația de a atinge un anumit nivel de performanță. Nu vreau să par pedant, dar când sunt întrebați același lucru, mulți vorbesc despre importanța perseverenței și a timpului acordat pregătirii, însă experiența mea îmi spune că este exact invers. Nu ești motivat să reușești doar prin exercițiu constant, ci motivația te face să ai încredere în forțele proprii și să muncești cu drag în așa fel încât să ajungi acolo unde îți propui. Poate că nu este cel mai folositor sfat, însă este cel mai sincer pe care îl pot da.
10. Câteva gânduri pe care ai dori să le adaugi...
Una dintre cele mai bune părți legate de Geografie sunt oamenii minunați pe care-i întâlnești la faza națională a Olimpiadei: colegii din lotul Bucureștiului sau din loturile altor județe, profesorii însoțitori care te încurajează orice-ar fi, foștii olimpici la Geografie care vin în fiecare an „în vizită” la Olimpiadă și mulți alții. Toți aceștia formează o comunitate foarte strânsă, cu pasiuni și interese comune, alături de care mă identific și în cadrul căreia mă simt întotdeauna plăcut și norocos că mă aflu.
Dintre toți cei de la Olimpiadă, cea mai frumoasă prietenie am legat-o cu Omar Hamod, în aceeași clasă ca și mine, de la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, pe care îl cunosc de când mergeam amândoi la concursul „Terra”, în clasa a VII-a. Cu el am mers împreună la olimpiade până anul acesta când am reușit să ne calificăm la Balcaniadă și sperăm să continuăm să facem acest lucru până la terminarea liceului. Doamna Diaconu, fosta profesoară de Geografie a lui Omar din școala generală, a devenit profesoara mea la liceu, iar noi am continuat să facem pregătirile la Geografie în comun, învățând unul de la celălalt și devenind foarte buni prieteni și în afara Olimpiadei.
