Spectacolele au o mare valoare culturală și artistică, fiind prezentate la nivel internațional, iar acum și în România, ca parte integrantă a Festivalului de Film Evreiesc, desfășurându-se la Complexul Educațional Lauder-Reut în zilele de 9 și 10 octombrie 2017, cu sprijinul World Zionist Organization Israel.
Janusz Korczak – Zece cutii de chibrituri
Spectacolul a fost prezentat în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Japonia, Rusia și Polonia, obținând premiul pentru cel mai bun actor la Rainbow International Children’s Festival, în luna mai 2001, la Sankt Petersburg.
Amichai Pardo joacă rolul lui Janusz Korczak, așa cum este descris într-una din scurtele povestiri ale acestuia - “Zece cutii de chibrituri”.
Publicul face cunoştinţă cu zece personaje ale lui Korczak, elevii primesc un cadou de la el - o cutie de chibrituri goală. Spectacolul este ca o oglindă în care audiența se observă pe sine și pe prietenii din prezent, familiarizându-se in acelaşi timp cu viața copiilor din orfelinatul lui Korczak din Polonia. Una dintre reacțiile obișnuite ale copiilor spectatori a fost: “Am simțit că sunt unul dintre copiii lui Korczak și că tu (actorul) ai fost el cu adevărat”.
Spectacolul ce se adresează copiilor de 7 - 12 ani a fost apreciat atât de către copii cât şi de profesori / educatori dar şi de foştii copii din orfelinatul lui Korczak ce au supraviețuit și ne-au ajutat în cercetare, spune Dr. Eliezer Marcus, președintele Asociației Janusz Korczak din Israel, care a declarat: “Cred că piesa este excelentă atât din punct de vedere artistic, cât și din punct de vedere educațional. Amichai reușește să stabilească un adevărat contact atât cu copiii cât și cu adulții, fiind evident că este puternic implicat”.
Spectacolul permite copiilor spectatori să fie aproape de Korczak, să se joace cu el, să râdă cu el să-și folosească imaginația și să gândească împreună cu el la problemele din viața copiilor.
Herzl: Un vis devenit realitate
Piesa spune povestea vizionarului Theodore Herzl care a transpus în realitate visul a milioane de evrei din întreaga lume și a schimbat astfel istoria, după cum o știm azi.
Spectacolul este construit pe elemente cheie care ce urmăresc întărirea viziunii sioniste și stimularea aspirației Statului Israel de a deveni o țară cât mai bună, precum puterea viziunii, credința și esența unei conduceri reale. Regizorul a ales să spargă bariera dintre public și actorul care produce teatru viu, original.
Prin viața sa extraordinară și personalitatea furtunoasă, cunoaștem lumea lui Herzl: relația cu familia sa, călătoriile, întâlnirile cu liderii influenți ai lumii, visele și incertitudinile lui, momentele de bucurie pline de speranță dar şi pe cele de criză și, mai presus de toate, stâruinţa si credinţa în viziunea lui. Toate aceste elemente se combină pentru a produce o piesă despre puterea viziunii, a credinței și a esenței “leadership”-ului adevărat.
Ziua de luni, 9 octombrie 2017, a început promițător pentru elevii Complexului Educațional Lauder-Reut, care au asistat la un spectacol de teatru cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului.
Piesa de teatru Herzl, un vis devenit realitate iese din standard: este un spectacol care implică publicul în jocul de scenă, nu doar în rolul de spectator. De aceea, deși aproape singur în lupta la care se angajase, având rolul de a conduce întreg spectacolul, personajul titular nu este un personaj solo. Piesa îl are în prim-plan pe evreul Theodor Herzl, fondatorul mișcării sioniste și vizionarul statului Israel, fiind ilustrate succint acțiunile sale care au întâmpinat aspirațiile evreilor de pretutindeni, dorind întemeierea unui stat nou pentru poporul său.
Actorul Amichai Pardo, deși singur pe scenă la început, a fost acompaniat de micuții spectatori în desfășurarea spectacolului. Aceștia au însuflețit personaje episodice și au primit diferite obiecte de recuzită, precum pălării sau jobene, făcând astfel deliciul colegilor lor.
Surprinzând multe dintre călătoriile de interes politic făcute de Herzl, esențiale în procesul de formare a statului Israel, actorul schimbă decorul pe tot parcursul scenetei și îi implică interactiv pe cei prezenți în sală, atfel încât cei mici n-au rămas doar niște spectatori care să trăiască ce văd pe scenă de la distanță, ci au putut susține spectacolul din interior, asumându-și măcar pentru o clipă conștiința faptelor istorice.
Cu toate că spectacolul a constituit o piesă de teatru altfel, copiii și-au însușit într-o manieră distractivă și prietenoasă cunoștințe și conștiințe istorice și, chiar dacă subiectul piesei este, în esență, unul sobru, tocmai prin implicarea lor în spectacol, copiii au putut asimila o poveste cu un impact emoțional și istoric atât de mare.
Același actor ne-a încântat și pe data de 10 octombrie 2017, când Complexul Educațional Lauder-Reut a fost gazda unei piese de teatru emoționante. Un singur personaj, un monolog, o lume întreagă adusă în fața noastră. Zece cutii de chibrituri este o piesă despre lucrurile importante din viața fiecăruia dintre noi. Ce poți face cu o cutie de chibrituri? Sau cu un băț? Cum te poți juca cu ele?
Amichai Pardo este unul dintre acei actori pentru care teatrul prinde viață numai dacă este trăit și jucat de spectatori. De aceea, elevii școlii noastre, cu ajutorul indicațiilor dumnealui, au fost, pe rând, spectatori și actori în această piesă de teatru.
Situațiile variate pe care elevii le-au jucat și replicile întregului personaj pe care Amichai Pardo l-a interpretat în decurs de o oră au avut un mesaj pe cât de simplu, pe atât de profund: lucrurile importante din viața noastră sunt lucrurile mici, lucrurile care ne fac fericiți nu prin ceea ce sunt ele, ci prin ceea ce reprezintă pentru fiecare dintre noi.
Copiii au primit zece cutii de chibrituri, unele goale, unele umplute cu nasturi ori șireturi. Dacă crezi că nasturii sunt bani, iar șireturile sunt clame de păr, jocurile pe care le poți face cu astfel de obiecte pot fi multiple. Un băț sau o cutie de chibrituri pot însemna mult mai mult dacă ne folosim imaginația și dacă le investim cu valoare. Și, astfel, fericirea, este cu mult mai aproapre de noi decât am crede-o.
Mai jos se regăsesc câteva dintre părerile elevilor participanți, referitoare la spectacolele la care au asistat în decursul acestor două zile:
„Mie mi-a plăcut foarte mult piesa de teatru. A fost amuzantă, creativă, emoționantă și uneori tristă. Mi-a plăcut felul în care actorul interpreta emoțiile și gesturile personajelor.” Sara Nistor, clasa a 5-a B
„Piesa de teatru mi s-a părut amuzantă la început și tristă spre final, fiindcă personajul a murit. Mie mi-a plăcut povestea acelui om și mi-a mai plăcut că a luat diferiți copii ca să joace în scenetă.” Noemi Bratășanu, clasa 5-a B
„Mie mi-au plăcut povestea dar și interpretarea. A fost foarte frumos și am și învățat istorie.” Maria Purice, clasa a 5-a B
„Cel mai mult la piesa de teatru mi-a plăcut faptul că a fost interactivă.” Alexa Pintea, clasa a 5-a B
„Mie mi-au plăcut povestea și recuzita folosită.” Toma Dudău, clasa a 5-a B
„Mie mi-a plăcut că a fost haios și că a fost cineva din Israel. Mie mi-a mai plăcut că a ales copii și i-a pus să joace.” Vlad Tănăsescu, clasa a 5-a B
In data de 9 octombrie, clasele de gimnaziu cat si cele de liceu au avut ocazia de a participa la prezentarea piesei de teatru "Herzl-Un vis care a devenit realitate". Am ramas surprinsi de faptul ca piesa a fost interpretata de un singur actor, dar, cu toate acestea, a reusit sa ne transmita un mesaj puternic.
Ne-a impresionat in mod placut abordarea inedita al acestei reprezentatii prin simplul monolog al personajului care ne-a captat atentia asupra micilor aspecte ale vietii. De asemenea, interactiunea cu publicul a primat in aceasta piesa si ne-a adus un zambet pe buze.
Irina Melesteu, 10R
Povestea din spatele piesei de teatru a fost scrisa de proprietarul unui orfelinat din Polonia care a gazduit nenumarati copii orfani care faceau parte din comunitatea evreiasca. Soarta tragica a acestui proprietar si al unora dintre copiii din orfelinat ne-a facut sa ii apreciem povestea si dedicarea pentru educarea orfanilor.
Aceasta piesa de teatru ne-a transmis atat voie buna cat si un mesaj interpretabil, dar inspirational.
Antonia Grosu, 10R